Băbeasca Neagră este al doilea cel mai răspândit strugure roșu autohton din România (2590 ha), după Fetească Neagră (3090 ha), deși prezența la raft nu indică deloc acest aspect, fiind un soi aproape neglijat de producători și rămas mai mult în seama gospodarilor locali. În Republica Moldova, există sub denumirea de Rară Neagră și este considerat soi autohton, ridicat la rang de brand național, deși au doar 80 ha.

Babeasca neagra harta raspnadirii 2000 ha
Babeasca neagră – Harta răspândirii în ha

În general, dă naștere unor vinuri fructate, lejere. Datorită acidității ridicate, se pretează să fie folosit și pentru spumante. Prin tehnici de vinificație specifice și învechire în lemn poate căpăta un caracter mai pronunțat și o culoare mai intensă. Se recomandă ca vinurile din Băbească neagră să se consume tinere, în primii 3-5 ani, cel mult.

Legende și denumiri

Întrucât Constantinescu și Heraru  consemnează în Metamorfozele vinului o legendă despre acest soi care îl are ca referință pe Ștefan cel Mare, putem presupune, cu destulă siguranță, că soiul exista deja în epoca medievală.

Povestea spune că denumirea soiului ar fi fost propusă de domnitor după ce un oștean l-a servit cu un pahar ca să-l ierte că lipsise toată noaptea din garnizoană. Oșteanul primise vinul în dar de la o bătrână, ca pomană pentru fiul acesteia care murise în lupta cu turcii. Domnitorul se pare că a fost impresionat de poveste și vin și a propus numele de ”băbească”.

O altă posibilă explicație pentru denumire este asemănarea dintre boabele rare pe ciorchine și dantura bătrânilor.

Vechimea soiului este atestată și prin cele peste 110 denumiri sinonime înregistrate în catalogul internațional Vitis International Variety Catalogue VIVC dintre care amintim: Căldărușă, Crăcănată, Rășchirată, Cernyi Redkyi, Sereksya și multe altele care atestă întinderea geografică în special în arealul est european.

Băbeasca Neagră- arome, potențial și variante

Babeasca neagra structura aromeFiind un soi destul de capricios în ceea ce privește condițiile climatice, care dă naștere unor vinuri cu conținut alcoolic slab și în general mai puțin intense din punct de vedere al culorii și al conținutului alcoolic, Băbeasca a căzut în dizgrația multor producători, nefiind conformă cu cerințele pieței, în special în anii 1990-2000 când erau la mare căutare vinurile roșii intense și baricate puternic.

Strugurii din Băbească Neagră se coc inegal, zahărul acumulat variind între 170g/l și 200-210 g/l, ceea ce înseamnă că vinurile obținute pot să aibă uneori doar 10-11% alcool, tărie considerată prea mică pentru un vin roșu elegant și necorespunzătoare învechirii. În zonele mai calde (Dobrogea), acumularea de zahăr poate fi mai mare, ceea ce înseamnă o tărie alcoolică mai ridicată (13-13,5%).

Fără alte intervenții, culoarea vinurilor din Băbeasca Neagră este roșu translucid. Pentru că Băbeasca are bobul mare, pielița, care dă culoarea vinurilor, este insuficientă pentru a concentra suficienți pigmenți în raport cu dimensiune pulpei. O posibilă soluție pe care o propun unii vinificatori (Sorin Marcoviciuc- Domeniile Panciu) este folosirea metodei ”saignée”. Prin această tehnică, o parte din must este eliminată și transformată în rosé, în timp ce mustul care rămâne beneficiază de un contact mai îndelungat cu pielițele, din care să extragă culoare și taninuri.

Babeasca neagra structura arome

Soiul poate fi extrem de productiv, caietul de sarcini pe DOC Panciu permițând până la 17,5 t/ha și 15t/ha în Odobești. În DOC Nicorești și DOC Iana producția e limitată la 12t/ha, similar cu DOC Cotești  unde sunt 11,5t/ha . Randamente mai mici sunt în DOC Dealu Bujorului  unde sunt și restricțiile cele mai mari, de 10t/ha.

În mod natural, vinurile obținute din Băbească Neagră sunt translucide, rubinii-violet. Mirosul este de fructe roșii, în special cireșe și vișine. Acestea se regăsesc și în gust care este vioi datorită acidității ridicate și a taninurilor puțin prezente. Temperatura optimă de servire este de 12-14 °C, puțin mai reci decât majoritate vinurilor roșii.

Când vinificatorii doresc să obțină o culoare mai intensă și o tărie alcoolică mai mare, culeg strugurii mai târziu și folosesc metoda saignée. Pentru un plus de intensitate a aromelor și o durată de viață mai lungă a vinurilor se efectuează și o maturare în lemn de stejar de aproximativ 6 luni. Vinurile create astfel au o culoare rubinie mult mai intensă. Aromele merg spre fructe mai închise la culoare: vișine, cireșe negre, coacăze, dar și condimente, cum ar fi nucșoară și piper. Temperatura optimă de servire este de 14-16 °C.

Aciditatea ridicată a soiului îl face potrivit și pentru vinuri spumante, de obicei rosé.

Alegeți Băbeasca Neagră dacă deja vă plac:

Pinot Noir

Tot un vin lejer și intens fructat, Băbeasca Neagră poate satisface fanii Pinot Noir-ului, atâta timp cât aceștia înțeleg că au de-a face cu un ”vin de pays”. În varianta autohtonă, se regăsește gustul zemos, fructat, și corpul lejer. De asemenea, variantele rosé sau cele frizzante sunt niște ecouri a ce se poate obține din vedeta burgundă. Din Băbeasca lipsesc însă cu desăvârșire aromele de pământ și cele vegetale sau delicatețea aromelor secundare dintr-un Cremant d’ Alsace.

Gamay (Beaujolais)

Aciditatea, vioiciunea și tinerețea Beaujolais-ului se pot regăsi în sticlele de Băbească care nu au fost supuse saignée-ului sau maturării în lemn. Încercați o sticlă care nu are mai mult de 1-2 ani dacă sunteți în căutarea unui vin nepretențios, cu puțin alcool și neastringent, dar cu ceva note de piper verde pe lângă cele de fructe roșii. 

Nebbiolo sau Sangiovese

Dacă Băbeasca este augmentată prin saignée și baricare, începe să se apropie mai mult de profilul aromatic al vinurilor italiene. Fructuozitatea explozivă completată de notele condimentate pot să amintească de un Montalcino, dar băbeștii îi lipsesc taninurile care să o ducă în zona de maximă expresivitate și care  să îi dea potențial de îmbătrânire elegantă.

Asocieri culinare

friptura miel Babeasca neagra structura arome asocieri culinarePornind de la profilul aromatic și asemănările cu soiuri internaționale, asocierile culinare trebuie gândite în ideea de a sublinia caracterul intens fructat. Evitați carnea grasă, taninurile care ar echilibra asocierea, fiind absente.

Dacă avem o Băbească neagră simplă, aceasta poate acompania preparate din pasăre aromatizate intens, cum ar fi piept de pui cu rozmarin sau piept de rață cu anason. De asemenea, se poate servi primăvara lângă o tocăniță de miel.

Varianta mai intensă este recomandată cu carne de vițel (steak sau friptură în sos de vin roșu) sau cu piept de porc la cuptor. De asemenea, se potrivește și lângă somon teriyaki.

Dacă dorim o asociere culinară autohtonă, din zona Moldovei, aș opta pentru sărmăluțe în foi de viță cu mămăligă sau cârnați de Pleșcoi, pastramă de oaie ținută în baiț, pentru variantele baricate.

Concluzii și curiozități

În timp ce Republica Moldova exploatează la maxim câteva hectare de Rară Neagră, România încă ignoră potențialul Băbeștii Negre, atât ca monosepaj, cât și în asamblaje. Momentan există doar câteva încercări timide de a valorifica acest soi.

friptura miel Babeasca neagra structura arome asocieri culinare

Ca o curiozitate și o idee, acest soi este cultivat cu succes de americani în zone mai reci( New York- unde e cunoscut sub numele Sereksyia). Ei îl cupajează cu Saperavi într-un vin numit Black Russian Red, aluzie la originea estică a acestor soiuri care au ajuns în SUA în anii ‘50.

Recomandări

$

Babeasca Neagra Panciu Riserva

$$

La Sapata Crama Delta Dunării -Băbească neagră
CB1034-500x615
res_c6bd98e2ec4d45a30bde08d0e85dc7c0_full

$$$

NX9741-500x615
la-sapata-frizzante-rose-crama-delta-dunarii