Vinul este printre puținele băuturi pe care istoriile țesute în jurul lor le pot înobila până la o veritabilă transformare înspre sacru. De fapt, vinul fără poveste este amorf, fără valoare. El capătă viață atunci când este legat de un loc, de un om sau de o reușită.

Cei de la Domeniul Coroanei Segarcea au înțeles atât de bine acest aspect încât noua gamă, creată exclusiv din soiuri românești (Fetească Albă, Fetească Regală, Tămâioasă Românească, Tămâioasă Roză și Fetească Neagră) denumită Marama și dedicată Reginei Maria, are o aură de legendă.

De ce MARAMA? De ce Regina Maria?

Parte a costumului popular românesc, marama reprezintă cea mai fină țesătură, din bumbac sau borangic, cu motive care vorbesc despre viață, moarte, natură și cosmos. Această bucată de material de 3-4 metri era una dintre cele mai greu de cusut cu modele decorative, din cauza fineții materialului.

O paralelă cu vinificația, în acest caz ,nu este forțată. Crearea unui vin bun înseamnă să jonglezi delicat cu elemente sensibile, de la atingerea strugurilor atunci când sunt culeși, la presare, temperatură, timp petrecut pe drojdii și multe altele. Orice tușă exagerată poate destrăma iremediabil întreaga țesătură.

Al doilea motiv pentru acest nume este o asociere simbolică cu Regina Maria, principesa străină, care a reușit să devină una dintre cele mai bune românce, chiar pe timp de război. Ea a adoptat și a adaptat portul popular pentru a-și deomonstra atașamentul față de țară. Practic, a dat tonul unui curent de dragoste față de valorile naționale în rândul doamnelor din înalta societate și al propriilor copii.regina maria marama domenul coroanei segarcearegina maria marama domenul coroanei segarcea

O notă din jurnalul personal:

„Duminică, 22 iulie/4 august 1918. Bicaz. Ziua mea de nume, Sfânta Maria Magdalena. Vreme splendidă, dar destul de cald. Mi-am purtat tot costumul românesc, dar mi-am pus cea mai elegantă bluză alb-argintie, fusta groasă, plisată, de un vin roșu, cingătoarea lată cu cataramă din aur de o culoare stinsă, iar pe cap cel mai alb văl de «pânsă», cu o eșarfă albă înfășurată în jurul frunții, peste văl, cum poartă unele țărănci; îmi stă foarte bine. Pe lângă acestea, un colier de perle împletit și crucea mea cu diamante – aspectul general era în continuare foarte național, dar aveam un aer festiv”, 

Ziua Iei și a Maramei la Palat

Lansarea colecției Marama a avut loc în data de 24 iunie, care este și ziua iei, în sufrageria Palatului Regal din București. Acesta este un loc care a găzduit pe rând: ”regii și domnitorii, inclusiv unii dintre președinții României, își primeau oaspeții străini și se întrețineau cu guvernele. În această sală impunătoare s-au semnat tratate și s-au scris câteva dintre paginile importante de istorie a României“,  după cum a explicat Medeea Marinescu, care a deschis festivitatea.

Au fost prezenți principele Radu Duda, academicianul Răzvan Theodorescu, domnul ministru Nicolae Noica, dr Narcis Dorin Ion, directorul Muzeului Peleș din Sinaia, și Tudor Gheorghe. Fiecare dintre aceștia au creionat diverse aspecte despre personalitatea reginei Maria sau despre proprietarii Domeniului Coroanei Segarcea. Familia Anghel a reușit să restaureze Domeniul Coroanei prin investiții majore atât în partea arhitecturală cât și în calitatea viei și a tehnologiei.

Festivitatea s-a încheiat cu discursul lui Radu Rizea, expert în comunicare și vinuri care a explicat importanța existenței unei game din soiuri autohtone în peisajul sălbatic al vinificației românești. Argumentele istorice aduse au justificat de ce acest domeniu încă își caută o voce proprie în comparație cu alte spații europene.

Domeniul Coroanei Segarcea are o istorie fascinantă, pe deste 130 de ani în care a parcurs un drum sinuos de la stadiul de Instituție model a lui Carol I la furnizor al Casei Regale moderne. Moșia de la Segarcea a fost un exemplu de cum se poate organiza, în vederea profitului care să fie apoi reinvestit pentru creșterea calității vieții locuitorilor din acea zonă.  Cu banii obținuți din agricultura  s-au construit școli, dispensare și locuințe.

Vinurile MARAMA- note personale

Dezvoltate în 17 ani de cercetare în care s-a dorit crearea unor gusturi- dicționar pentru soiurile românești din acest ”pământ mult visat” (traducerea denumirii în latină), vinurile rezultate sunt caracterizate o frumusețe a simplității.

Aș face oricând cadou un vin din această gamă care acoperă o plajă generoasă de gusturi și arome, dar pentru plăcerea mea aș lua:

  • Feteasca Regală- un vin cu un corp frumos rotunjit de timpul petrecut pe drojdii, cu note gurmande de turtă dulce, miere și fructe confiate, dar și ceva din aroma caiselor. Excelentă mineralitate care îi dă prospețime și savoare.
  • Tămâioasă Roză – Soiul reprezentativ al Domeniului Coroanei este vinificat de această dată în sec, o mișcare îndrăzneață pentru un vin care s-a consacrat ca demidulce. Surpriza este că nasul păstrează întreaga sferă aromatică de flori roz: bujori, trandafri englezești, iar gustul aduce complexitate citrică (grapefruit). În mod cert vinul preferat din gamă.
  • Feteasca Neagră (roșu)– Deși există și varianta rose, prefer această expresie-semnătură. Este una dintre puținele fetești negre nebaricate din România. Avantajul este că așa putem înțelege mai bine ce înseamnă soiul care ar putea deveni un brand de țară. Fructat, pe note roșii (cireșe, vișine), dar și negre (coacăze, prune uscate), este puțin rustic, însă autentic, amintind de gustul tartelor de casă cu fructe culese din grădină.

Amintiri sau acțiune?

Dincolo de eleganța recepției de la Palat și plăcerea de a împărți un vin bun cu oameni dragi, rămân ecourile întrebărilor-cheie despre conservarea elementelor de patrimoniu. Ce face statul pentru clădirile reprezentative? Cum e pusă în valoare moștenirea Casei Regale? Cazurile fericite cum este situația preluarii de către Familia Anghel a Domeniului sunt prea puține pentru a asigura supraviețuirea unor elemente de identitate națională.

În acest context vinul poate fi un bun pretext de a crea și a perpetua povești care să sensibilizeze și să genereze acțiuni concrete.