Când spui Jidvei, probabil primele imagini care îți vin în minte sunt sticla de vin verzuie,cu eticheta cu țărăncuțe amintind de fetele de la Căpâlna, dealuri de Transilvania cu căpițe și poate castelul stilizat din logo. Pentru mine,  de acum înainte, aceste imagini au fost definitiv înlocuite de alte trei, pline de viață și emoție. Pregătiți-vă să fiți impresionați de amploarea operațiunilor, de frumusețea locurilor și de inimile oamenilor care fac parte din această companie, pe care le place să o numească familie. Dar să începem cu ce e important…vinul.

Cramele Jidvei

Mamutul viticulturii românești, Jidvei, este o companie cu tradiție, care, după ce a depășit stadiul de IAS, s-a dezvoltat continuu. Momentan are peste 2400 de hectare pe rod și peste 30 de vinuri în portofoliu, acoperind toate nivelurile de prețuri și pretenții, atât în țară, cât și în străinătate. Volumul de procesare și eficiența de care dau dovadă cei de la Jidvei sunt impresionante, cifrele fiind de ordinul zecilor de milioane de litri anual, doar din producție autohtonă. Liniile de îmbuteliere au o capacitate de 10,000 de sticle pe oră. 

Vinurile emblematice pentru Jidvei sunt soiurile albe românești, Feteasca Albă și mai ales Feteasca Regală. Prin caracteristicile terroir-ului, care e dominat de răcoare și precipitații medii, dar și prin truda vinificatorilor, păstrează o mineralitate răcoritoare și un parfum delicat de flori.

De asemenea, sunt foarte apreciate și soiurile albe internaționale cum ar fi Sauvignon Blanc, Chardonnay și Gewurtztraminer. În podgoria de pe Târnave, acestea au găsit condiții prielnice pentru a-și exprima din plin caracterul, păstrând note florale, fructate sau aromatice.

buia vinificator jidvei procese tehnologice vinificatie

Să gustăm împreună

Am gustat recolta 2018, care se anunță un an de excepție, un an școală. Degustarea a fost direct din tanc, la crama  gravitațională ultra-modernă de la Tăuni. Aceasta este una dintre cele patru, alături de Jidvei, Blaj și Bălcaciu. Deși nu erau deloc cele mai prielnice condiții, fiind frig, s-au exprimat convingător Feteasca Regală și Pinot Noir-ul vinificat în rose.

Dintre vinurile îmbuteliate, degustate la cină sub conducerea dl Ioan Buia, vinificatorul principal, am pus pe lista de cumpărături pentru sărbători:

Owner’s Choice Ana Sauvignon Blanc– de o culoare galbenă cu reflexe verzui, vine cu un nas delicat de citrice (lime) și cu note vegetale, amintind de vinurile de pe Valea Loarei. Gustul este inspirat de Lumea Nouă și conține note de ananas și banane. Structura este echilibrată, cu alcool mediu, bine integrat, în timp ce aciditatea ușor ridicată îl face să se simtă proaspăt.  Un vin elegant care se potrivește lângă friptura de curcan.

Grigorescu Gewurtztraminer– La granița dintre demisec și demidulce, vinul aduce o explozie de note de trandafiri urmate de cele de grape-fruit. În gust se simt și mirodenii (scorțișoară, ghimbir). Poate însoți preparate fusion, inspirate din bucătăriile asiatice sau poate acompania deserturi.

Serile răcoroase, când primiți colindători, cer o licoare mai specială. Acestea pot fi scoase din banal cu un strop de Vinars Jidvei, cu note florale dar și de vanilie, trabuc, migdale și lemn ars.

Doamnele s-au declarat mai încântate de Eiswein, un produs rar, de o complexitate deosebită, în care gustul de miere se amestecă cu senzații de stafide, migdale și gutui.

Castelul Bethlen-Haller

În buna tradiție franceză, orice cramă cu pretenții își leagă povestea de un ”chateau”. În cazul Jidvei, acesta este edificiul de secol XVI care, de-a lungul timpului, a aparținut diverselor familii de nobili maghiari. Gândit ca o reședință de relaxare, castel de vânătoare și ospețe, nu a avut niciodată scop sau capacități de apărare. Construit inițial în stil renascentist, amintind de castelele de la Valea Loarei, capătă elemente baroce la renovarea de la finalul secolului XVII, sub familia Bethlen. Legenda spune că următorii proprietari, familia Haller, l-ar fi câștigat la cărți.

Cert este că, în 1948 este naționalizat și devine secția de șampanizare (încă se putea folosi denumirea) a IAS-ului Jidvei. În perioada post-comunistă, este cumpărat de familia Necșulescu, retrocedat familiei Haller și cumpărat a doua oară de familia Necșulescu de la Haller în vederea renovării.

Momentan este bijuteria coroanei Jidveiului, locul unde cea mai mare cramă din România își primește oaspeții de seamă și îi tratează princiar. Chiar și cei cazați în fostele grajduri, transformate în 8 camere se vor simți parte din poveste. Despre ospețele din beciul castelului, nu vă suflu o vorbă…

Dacă ajungeți acolo, cereți să vedeți și colecția de ceasuri de perete dedicată proprietarului, care, în fiecare an se îmbogățește cu un nou element. Aceasta este așezată la loc de cinste, lângă scara de lemn spiralată, printre puținele din Europa conservate atât de bine.

Oamenii de la Jidvei

Dincolo de milioane de litri de vin create și vândute în fiecare an, Jidvei înseamnă o poveste și o mare familie. Trei generații scriu în fiecare zi o nouă filă, alături de cei peste 1500 de angajați care sunt tratați ca rude, nu ca simpli angajați.

Gazda noastră a fost domnul Liviu Necșulescu, un veritabil pater familias, care, la cei aproape 90 de ani ne-a impresionat prin cheful de viață, de dans, și omenia de care dă dovadă față de oricine. La un pahar de vin ne-a povestit că a dobândit aceste valori în adolescență, când mama îl pedepsea dacă nu arăta respect oricărui om, indiferent de rang sau etnie.

O altă idee în care crede e aceea că din bogăția ta trebuiesă ajuți. Jidvei susține numeroase proiecte umanitare sau culturale pe plan local, printre care mai multe grădinițe.  În același spirit al omeniei și cinstei și-a crescut și fiul, care este acum la cârma afacerii și pe cele două nepoate.

Doamna Irina Incze este mâna de fier în mănușă de catifea care se asigură că fiecare colțișor al proprietății arată impecabil, că oaspeții sunt hrăniți cu informație și bucate transilvănene și că întregul castel funcționează ca un mecanism de ceas elvețian.

Marea familie Jidvei include oameni plini de talent,  membri ai ansamblului folcloric, vinificatori, tehnicieni, și, nu în ultimul rând pe ”ghidușa” noastră, Ioana Ardelean, care s-a dovedit a fi, pe lângă PR, și o solistă de folclor remarcabilă.

Trei amintiri

Când ești invitat într-un ”Magic Trip”, pleci cu așteptări destul de mari. La final, pot să spun că prin ochii mei, trei lucruri au fost magice. Primul este privelistea de pe dealul de la Tăuni cu sute de hectare de viță de vie sub zăpadă în timp ce sorbeam vinul creat din acestea. 

Gustul de vin fiert cu cozonac de casă în timp ce ascultam colindele copiilor în curtea castelului m-au făcut să ma simt într-o poveste. 

Însă, cel mai mult m-a impresionat fericirea din ochii proprietarului când a spus că ne așteaptă la ziua lui, la anul. Se pare că cei de la Jidvei au dezegat deja Mysterium-ul fericirii.