29
nov.

Saga vinului Moldovenesc: de la vinării de garaj la brand internațional

Influența rusă asupra vinului Moldovei are peste două secole. După 1812, Țarul Alexandru I a încurajat agricultura în zonă, aducând specialiști în viticultură din Franța și coloniști din Germania și Elveția, cărora le-a oferit pământ și libertăți religioase în schimbul priceperii în vinuri. Actuala vinărie Purcari este una dintre cele fondate de coloniștii germani.  Prin apariția Scoli de profil viti-vinicol în 1842, Basarabia se impune ca un jucător important în lumea vinului și principal exportator în Rusia. (Gilby, 2018).

Politică, istorie și vin

Perioada interbelică este una agitată, în care reformele agrare din România Mare afectează mersul firesc al viticulturii, iar anexarea Moldovei la URSS schimbă cursul către o producție planificată, nu una dictată de piață, conducând de multe ori spre supra-producție și calitate mai slabă. În toată această perioadă Moldova oferea până la un sfert din  vinul URSS.

Campania anti-alcool a lui Gorbaciov din 1985 a fost un prim semnal de alarmă pentru Moldova și a arătat care ar putea fi efectele unei retrageri a Rusiei din postura de consumator principal, pierderile fiind estimate la 4 miliarde de ruble. Din această perioadă datează si celebra ascunzătoare de la Mileștii Mici, folosită pentru a ascunde câteva sticle de valoare.

Căderea URSS  a lăsat Moldova într-un stadiu de dezorganizare și decădere, pământurile fiind retrocedate, dezbinând parcelele și lăsând în paragină culturile foste centralizate. În lipsă de alte perspective producătorii se uitau tot către piețele estice, pe care exportau în general (75%) vinuri dulci și demi-dulci, spumante (10%) și câteva vinuri seci.

wines asociatia micilor producatori de vinuri din moldovaO nouă direcție se simte începând cu anul 2005 când USAID certifică potențialul Moldovei pentru viticultura de calitate și începe aici un proiect cu scopul de a cuceri piețele globale.

Un răspuns prompt la această tendință de emancipare vine în 2006 cu un prim embargo rusesc care acuza produsul de pesticide. Acțiuni similare au mai avut loc și în anii următori.

Pasiune în garaj

Multe companii internaționale de renume cum ar fi Apple, Disney, Harley-Davidson și Google au începuturi umile într-un simplu garaj și au ajuns recunoscute în toată lumea în câteva decenii.

Aceasta se pare că este și povestea unora dintre micii producători de vin ai Republicii Moldova.

După embargourile rusești din 2006, 2010 și 2013, mai mulți producători mici nu au renunțat la visul lor de a avea o cremă. Singurul lucru la care aceștia deja renunțaseră în mintea lor era confortul că vor exporta către Rusia.

Curajul lor nu era doar unul nebunesc. Încrederea că vor reuși se baza pe o cultură viticolă, o educație desăvârșită în străinătate și mai ales o viziune privind poziționarea pe care urma să o aibă produsele lor.

Începută în 2008, Asociația Micilor Producători de Vinuri din Moldova a avut ca prim scop schimbare legislației în favoarea lor, renunțând la clauza care cerea ca aceștia să dețină propria linie de îmbuteliere și propriul depozit și eliberându-le astfel de sub tutela marilor producători cu care acestea erau obligate să colaboreze.

Renunțarea la EGO

În Asociație, s-au grupat acei producători care au sub 30 de hectare și anual se află sub 300,000 litri. Deși fiecare are o individualitate bine determinată, propriul branding și piețe-țintă, aceștia au găsit puterea de a colabora.

wines asociatia micilor producatori de vinuri din moldova

În cadrul Asociației există un consens clar privind renunțarea la individualism și interese personale, iar toate deciziile se iau astfel încât binele tuturor să primeze. Cârcotașii ar putea acuza o astfel de organizare de nostalgii ale centralizării, însă este vorba exclusiv de viziune și strategie pe termen lung.

Cine sunt Mici Producători de Vinuri Moldovenești?

În număr de 15 la finalul anului 2018, aceste sunt vinării tinere, unele cu rădăcini adânci, altele create din pasiune și vise. Ce are fiecare de oferit puteti citi la Svetlana.

Atu– Se autodefinesc ca o vinărie urbană, produc loturi mici pe care le dedică piețelor internaționale, însetate de nou și inovativ, dar care cer si calitate.

Carpe Diem-Înființată de Ion Luca, reprezentant al celei de-a patra generații de vinificatori din familia sa, reprezintă speranța. Chiar și etichetele acestei vinării surprind oameni de toate vârstele și rasele bucurându-se de viață și putem intui și de vin.

Crescendo- Un proiect-școală în care Guvernul Austriei ajută tinerii elevi la Școala Profesională din Nisiporeni să deprindă bazele viticulturii și vinificației.

Domeniile Pripa– Cu doar două hectare, această vinărie se ambiționează să aducă zâmbetul pe buzele moldovenilor, mai ales printr-o Fetească Neagră remarcabilă, dar și alte roșii, specifice zonei.

Equinox– Primul producător independent mic, Costia Stratan reprezintă un mentor pentru ceilalți asociați, atât prin curaj cât și prin cunoștințele acumulate în podgorii de pe 3 continente. Vinurile sale se remarcă prin eleganță și note de Lume Nouă.

Et Cetera- O afacere de familie, născută din pasiunea și curiozitatea fraților Luchianov. Acești put accentul pe calitate 100% și au un respect deosebit pentru natura care naște vinul. Soiurile pe care pariază sunt roșiile specifice estului, cum ar fi Rara Neagră și Saperavi.

wines asociatia micilor producatori de vinuri din moldova

Gogu – Povestea lui Ilie Gogu sună a vis american îndeplinit. După ce a rămas șomer după embargoul din 2006, acesta a început șă producă vin din ce în ce mai bun. Simbolul lui este Pomul vieții și se remarcă atât prin vinuri albe răcoritoare cât și printr-un pastoral premiat la București.

Kara Gani– Descendenți ai coloniștilor bulgari și găgăuzi, proprietarii vinăriei numite după porecla străbunicului creează la Valul lui Traian vinuri alb și roșu în cupaje, un rose și vinuri de desert.

Mezalimpe – Un producător mic și ambițios care nu a lăsat faima Purcari-ului să il intimideze, chiar dacă are doar câteva hectare pe care speră să facă vinuri organice.

Minis Terrios – Visul unei familii tinere de pasionați deveniți vinificatori arată că nimic nu este imposibil când ai în ce să crezi. De încercat de la ei cupajul Roșu Împărat și de admirat simbolurile care definesc imposibilul atins: avion, racheta, femeia pe bicicletă, balonul cu aer, deltaplanul și … vrăjitoarea.

Novak- O vinărie cu curaj, făcută din pasiune și remarcabilă dintr-o întâmplare fericită, cea de a redescoperi Albul de Onițcani.

Sava Wines–  De un deceniu deja Mihai Sava își transformă strugurii în vin în loc să îi vândă vrac și de doi îl îmbuteliază sub etichetă proprie, visând poate să ajungă peste hotare.

wines asociatia micilor producatori de vinuri din moldovaUnicorn Estate– Vinăria din Strășeni își poartă cu mândrie numele de unicorn, cum altfel s-ar explica faptul că Rara Neagră a fost apreciate de Andreas Larsson cu 90 de puncte.

Vinăria Nobilă– Create sub bagheta lui Oleg Boboc, un oenolog de marcă al Republicii Moldova, aceste vinuri se impun printr-o semnătură puternică, dată de soi și lemn.

Vinăria Dac– O  cramă care se focalizează pe calitate și diversitate în loturi mici dar impresionante. A pătruns deja pe piața internațională de câțiva ani când a făcut senzație la ProWein 2014.

Concluzii

Povestea fiecăreia dintre vinării este impresionantă, iar povestea lor comună, este una a unui mușuroi de furnici harnice, plecate să cucerească piețele globale, cu răbdare, trudă și statornicie.

Împreună, aceștia se prezintă în fața lumii ca un tot, gata să iasă la luptă dreaptă, având ca armă cele mai bune vinuri și ca valori familia, tradiția și speranța. Lecția pe care o putem învăța de la acești mici producători este că nu contează cât ești de neînsemnat atunci când pleci la drum și nu contează cât de mari sunt obstacolele pe care le întâlnești, dacă ai alături oameni cu aceleași țeluri și camaraderie.

Pot spune că văzând cum se organizează acești moldoveni harnici m-am gândit la legendele cu oștenii lui Ștefan cel Mare, care deși erau puțini și slabi în comparație cu cotropitorii biruiau prin tactică, încredere unii în ceilalți și în ideea că nu se poate altfel.